Când eram copil mama îmi spunea că nu e bine să duci gunoiul seara, că îți duci norocul. Nu știu ce fel de superstiție era și dacă norocul se agăța mai bine peste noapte, dar făcând o comparație, cred că în viață e bine să nu lași gunoiul până la sfârșitul ei, ci să îl duci atunci când trebuie, ca să poți fii liniștit, să iei decizii corecte și să te poți bucura de micile plăceri oferite de soartă. E greu să te desparți de lucruri, mai ales de cele în care investești sentimente, este de o mie de ori mai greu să te desparți de oameni, dar este de mii de ori mai greu să simți dezamăgirea celor la care ai ținut chiar și pentru puțin timp și de ce nu, în care ai crezut.

Apartenența e un sentiment natural și trăim cu această nevoie, indiferent de felul nostru de a fi. Iar momentele în care trebuie să pui capăt și să renunți, lasă mereu un gust amar. Dar viața nu îți permite numai să te bucuri, viața te forțează să înveți și la materiile care nu îți plac.

În toate celelalte zile, am luat lucruri, sentimente și trăiri cu mine, pentru că așa este cel mai ușor. Dar dacă vrei să te redefinești, să te dezvolți, să te iubești mai mult și implicit să îi iubești mai mult și pe cei din jurul tău, trebuie să ai puterea și să lași în urmă. Să închizi capitole, să arunci cheia și să nu te mai întorci niciodată la ele. Este cel mai greu lucru, pentru că în fiecare zi, noi ne creăm amintiri, unele mai plăcute, altele din contră. Iar amintirile rămân mereu într-un colțișor al minții noastre. A renunța la ce a fost și te-a rănit, fără să mai privești înapoi, este încercarea vieții fiecăruia dintre noi.

 

 

Dar viața este scurtă, atât de scurtă, ca un fâlfâit de aripi și ar fi bine să nu ne mai lăsăm pradă regretelor. Regretele ucid încet, amărăsc suflete, iau lumina și sclipirea din ochi și nu lasă nimic în loc.

Lăsați deoparte ce nu vă aduce bucurie, lăsați deoparte ce a fost și priviți spre ce va veni, pregătiți-vă și folosiți-vă experiența de viață pentru ce va urma astfel încât să fiți fericiți. Duceți gunoiul și apoi plecați la plimbare, trăiți, zâmbiți cât mai aveți timp.

3 zile și atât!