Mai puțin de 6 ore până la miezul nopții. Se termină 2018 și începe 2019. Nu pleacă nicăieri 2018, că nu a venit de nicăieri și nici 2019 nu vine, că nu l-a trimis nimeni. Singurii care trecem an de an prin viață, suntem noi. Însă la sfârșit de an, ne place să facem analize sufletești, materiale, profesionale, de parcă din 01.01, cine știe ce puteri magice avem să ne schimbăm cu totul și să o luăm de la început. Eu pun pariu, că mâine mă voi trezi tot eu, însă cu experiența unui an încheiat în spate.
Îmi imaginez că Dumnezeu ne-a dat fiecăruia hățișul lui. Bine, poate unora le-a dat parcuri, dar la majoritatea ne-a dat cărări încâlcite, care se închid în urma noastră, fără să mai putem reveni vreodată pe ele. Fiecare are în mâini un suflet, din care lasă pe parcurs câte puțin și dacă are norocul primește câte puțin de la alții, însă în afară de asta, suntem singuri pe aceste drumuri. Chiar dacă vă face impresia că sunteți însoțiți este doar o părere. Interacționăm ca să ne dezvoltăm, ca să învățăm, ca să ne satisfacem nevoia de a iubi și de a fi iubiți, ca să suferim, ca să greșim, ca să iertăm, dar nimeni nu își va părăsi cărarea ca să o urmeze pe a noastră sau să ne-o netezească.
Alegerile ne aparțin întru-totul, iar asumarea lor ne va face să mergem mai ușor înainte. De aceea nu vă mai gândiți cum ar fi fost dacă, pentru că veți pierde timp prețios și poate chiar vă veți rătăci.
Fiecare clipă a noastră este deja trecut, fiecare secundă pe care o trăim, nu o mai primim înapoi niciodată, planurile nu le faceți doar la trecerea dintre ani, promisiunile nu le rostiți dacă nu aveți convingerea că puteți sau că vreți să le îndepliniți, că nu suntem în basmul cu Cenușăreasa. Magia se întâmplă dacă muncești pentru ea, dacă ești sincer și onest, tu cu tine în primul rând. Trecerea dintre ani nu este o ștergere cu buretele la ce a fost, nu este o nouă șansă. Este continuarea drumului vieții voastre.
Urmează cea mai importantă noapte din an. Oare dintre toate nopțile din anul ce trece, aceasta să fie cea mai importantă? Eu aș găsi câteva clar mult mai importante. Astăzi se gătesc cele mai bune mâncăruri, se cumpără cel mai bun vin, cele mai proaspete fructe, cele mai râvnite dulciuri. Dar de ce trebuie să așteptăm 365 de zile ca să ne putem bucura de lucruri care clar ne fac plăcere, de ce trebuie să așteptăm să petrecem, dacă asta ne aduce zâmbetul pe buze, de ce trebuie să facem lucrurile doar o dată în an, ca de mâine să revenim la aceleași obiceiuri și principii? De ce să ne întâlnim cu prietenii doar de sărbători, când o putem face și în timpul anului? De ce ne hrănim sufletele doar atunci când se ”cade”, pentru că atunci vom primi doar când vor considera alții că merităm.
Vă doresc ca următoarele 365 de zile, să vă fie frumoase sufletului vostru, să vă ajute să realizați că la final, când linia e dreaptă și ajungeți la capăt cu o bucățică de suflet în mâini, acel puțin să fie cel mai fericit, pentru că restul a fost investit cu dragoste și iubire la cine a meritat cu adevărat. Sau poate acel puțin va fi tocmai ceea ce ați primit cu dragoste de la alții. Așa ar fi și mai frumos.
Cărări line în fiecare clipă a vieții voastre!





